Porcelain

Incredibil ce ma pot speria costumele astea stupide de halloween. Toata ziua am mers cu inima cat un purice, uitandu-ma atent in jur, macar sa nu ma ia prin surprindere. Sunt victima perfecta a acestei sarbatori incalificabile. Cred ca ar trebui sa ma deghizez si eu odata si odata.

(Imi amintesc: ce frumoasa si misterioasa e seara de 1 noiembrie, de ziua mortilor, la noi in cimitir)

M-am reintalnit azi, dupa vreo patru luni, cu baiatul pe care l-am cunoscut imediat ce m-am mutat aici si cu care discutam aiurea despre tot felul de lucruri, in timp ce eu imi cautam un serviciu. E de o puritate imensa. Mi-a spus, in cel mai firesc si serios mod cu putinta, ca a ajuns la 86% din ceea ce este el cu adevarat. 'In orice caz nu mai putin de 86%'.

Vreau portelan, mult portelan.

Am urmarit, timp de cinspe minute, pe vaporet, o doamna mancand cipsuri: cum apuca cipsul de un colt, delicat, si il introducea in gura cat mai direct, fara sa atinga buzele si sa strice rujul. Ce spectacol fermecator al inutilitatii perfecte...

M-am intrebat daca in ipoteza in care as avea o fiica (in Romania fiind) si ea si-ar dori foarte tare sa fie miresuţă, oare i-as face hatârul asta? Sunt 86% sigura ca da.