Je me souviens - M.

gratia cu care isi poarta fiecare zi, indiferent din ce unghi ai privi-o. deciziile majore bine cumpanite si apoi luate cu seninatate, acea seninatate care stie ca implineste un destin. face parte din acei foarte putini oameni care detin un, nu stiu cum sa zic, un bun-simt al situarii in lume. o vad: la birou, suna un telefon, intra cineva, altcineva asteapta deja, suna alt telefon, cineva de alaturi tine neaparat sa-i vorbeasca in clipa aceea; nu ofteaza, nu zbiara, nu injura; bea apa dinr-o cana (galbena), priveste, vorbeste, rezolva, rade, se mai minuneaza, ia distanta, iar rezolva si stiu precis ca in nici cinci minute isi va face timp sa limpezim o framantare a mea care 'nu sufera amanare' si de care a doua zi tot ce se poate ca o sa imi amintesc razand. am lucrat impreuna un an, cel mai glorios an. ma urmareste atent prin toate ocolurile gandurilor mele - tatonari uneori incoerente, entuziasme formulate pripit sau neguri neingaduit de absconse - si stim amandoua ca punctul va fi pus negresit pe i, nici nu mai conteaza de care dintre noi.

20 iulie 1988, Tescani

Bucuria rarisimă de a ajunge – în relaţia cu celălalt – la claritate.

(Andrei Plesu)

o vad: daca ar citi insemnarea asta, ar avea cateva secunde de stinghereala, apoi ar spune ceva lipsit de importanta (discretia emotiei), si si-ar vedea mai departe de ce a mai ramas din ziua de azi.