Joy's

Suntem stupefiati. S-a inchis Joy’s,

locul in care, intr-o mirifica dupa-amiaza, am asculat "apolodor" cu ada milea si dorina chiriac,
in care i-am vazut/ascultat citind pe cartarescu, pe simona popescu, pe ioana nicolae, de la patapievici am lipsit, pe radu pavel gheo, pe polonezul stefan chwin, pe altii de care nici nu imi mai amintesc acum,
locul in care am trait catharsisurile dupa spectacole extraordinare de la festivalul de teatru underground - Top Dogs, Shape of Things, La tara, Hess...
locul in care oricand intram gaseam pe cineva cu care sa vorbesc sau macar caruia sa-i zambesc,
locul in care mi s-au facut confesiuni (mai mult) si m-am confesat (mai putin),
locul in care circulau stirile mai ceva ca pe fluxurile agentiilor de presa,
locul in care am facut interviul cu marian, la geam,
locul in care am descoperit cu ionuka berea stejar si o beam cu nesatz,
locul in care petreceam cu actorii dupa premiere,
locul in care am stat, cred, la fiecare masa, pe fiecare scaun,
locul in care imi placea la nebunie sa fac poze, pentru ca toate ieseau minunat,
locul in care lili se saturase sa tot auda Besame Mucho,
locul unde, la inceput, eram numai eu cu prietenii mei,
locul in care iarna stateam pe scaun langa soba, cu marius, si analizam,
locul in care am privit mult afisele de teatru polonez,
locul in care m-am certat cu prieteni, in care stateam certati (ce comic) la mese diferite,
locul cu care aveam, de ceva vreme incoace, o relatie cel mai bine definita ca love&hate,
locul in care am traversat doua perioade, una vodka+kinley, alta bere.

In adanca melancolie care ma impresoara in aceste momente, as fi in stare sa inchin o oda acestui loc, Joy's. Sa curga iambii...

Insa pentru ca nu putem, nu-i asa, sa ne lasam prada melancoliei, iata si vestea buna: se redeschide KF. Maine.