Aici e aproape tot trecutul meu. Ma intalnesc cu el pe strada, zilnic. Da buzna in viata mea in cele mai improbabile momente. In tramvai o vad pe profesoara de biologie din clasa a saptea. La piata dau de colege ale mamei mele care ma cunosc din prima zi in care m-am nascut. Tot felul de oameni declanseaza tot felul de rememorari.
(Blocul bunicilor mei, care egaleaza pentru mine cu paradisul copilariei, este la patru statii de tramvai de mine. Daca m-am dus de doua ori in ultimii sapte ani sa il revad. Si atunci emotia a fost coplesitoare. Ceea ce vreau sa spun este ca intalnirea cu trecutul trebuie sa fie o sarbatoare. Nu asa, sa navaleasca zi de zi, sa te oblige sa te uiti mereu in urma, sa revii la prezent, iar sa te uiti in urma, iar sa revii. E obositoare miscarea asta si sterila).
M-am gandit mult la trecut in ultimele zile. Bine, fac asta de cand ma stiu, insa acuma in cu totul alt fel: cu mintea. M-am gandit la perioadele din viata mea (s-au adunat deja cateva, cam tot atatea s-au si incheiat), la personajele din viata mea (sunt multe, in foarte putine ma mai regasesc azi). Nu imi reneg trecutul, atata cat e, doar tin sa ma delimitez de el si sa revin atunci cand trebuie si atat cat trebuie.
Acolo nu voi mai avea tot acest trecut in fata ochilor, mereu. Cum va fi?
Saturday, March 17, 2007
'A quoi bon avoir quitté Coasta Boacii?'
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
3 comments:
trebuie sa vorbim despre asta.
eu inca nu inteleg ce mi se intampla.
"Acolo" vei vedea nuante noi (daca se poate spune "noi") alte trecutului. "Acolo" trecutul se va amplifica teribil mai ales in primul an, pana cand vei putea face pace cu el, sa il asezi frumos pe rafturile noi. Nu o sa mai vezi exact aceleasi personaje, ci doar oameni ce seamana personajelor din trecut: un gest cu mana, o privire, un ras, un ritm de mers... Cred ca am o teorie: nimic ce a fost trait nu dispare cu adevarat, ramane sa ne bantuie pe orice strazi am merge. A naibii distanta asta de Locul Natal, imposibil de inLOCuit. [uuuff]
ionuka: da, trebuie sa vorbim despre asta. va fi inclus si cocosul japonez :)
waver: eu zic ca am facut pace cu trecutul, tocmai de aia vreau sa ma lase el in pace. stiu ca total nu ma va lasa niciodata in pace, dar ceea ce sper si imi doresc e sa nu mi se arate atat de des. ma gandesc insa sa nu fie prea rar... unde e de gasit echilibrul?
Post a Comment