Mergeam pe strada si l-am întâlnit pe fostul director al liceului meu de eiltă care m-a salutat inclinând uşor din cap si ducând mâna la pălărie. Gestul ăsta muzeal si totuşi atât de familiar m-a liniştit pe aproape toata ziua.
Si apoi somnul abrupt de la 8 seara, cand corpul meu a perceput, cred, cele 13 grade drept astenie de primăvara si am adormit fără putinţă de împotrivire.
Tuesday, January 22, 2013
falsa astenie
Publicat de k. la 1/22/2013
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment