Sunday, January 20, 2013

what if

Stau pe fotoliul Romeo din camera scandinava, Jay imi spune ca nu a cumpărat nimic dulce iar eu ii amintesc ca mai sunt din ăia si desenez un cerc imaginar cu degetul in aer si Jay intelege imediat la ce ma refer, ma doare maseaua si ma gandesc, ca intotdeauna cand sunt bolnava, ca am o infectie grava care pana dimineata se va răspândi in tot corpul si nu mai apuc sa vad lumina zilei, de altfel toata aceasta anxietate generalizata pe care ar trebui s-o tratez cu mai mult umor ("Încearcă sa nu te mai iei asa in serios, K.") formeaza o colectie inepuizabila de frici de tot soiul, care nu ma lasa sa parcurg ziua cu lejeritate si nepăsare, dar toate astea se pot rezolva si eu asta incerc sa fac, sa le rezolv. Cu sau fara grădină secreta, cu sau fara cochilia protectoare, cu sau fara dispreţ (preferabil fara) e imperios necesar sa carpe diem si sa ma bucur daca am motive sa ma bucur. Azi am incercat sa ma bucur citind Zeruya, care ma prinde negreşit in mrejele ei, dar am tot plimbat cartea de colo colo si mai rezolvam prin casa cate o treaba care nu suferea amânare, gen sa arunc mancarea stricata din frigider. Apoi a inceput sa ma doara maseaua, iar eu sa-mi fac testamente sentimentale in cap. Totusi durerea de masea mi-a mai luat mintea de la prostii (i.e.frici) si am ramas cu privirea pironita pe o comedie franceza de epoca in care viata unui cuplu aproape in vârsta a fost data peste cap din cauza spaimelor de statut ale soţiei. Exact ce-mi trebuia. Filmul a virat-o rapid inspre thriller comic, din câte mi-am dat eu seama, dar a venit Jay si am avut chestii mai interesante de discutat. Maine nu am de lucru, dar am de rezolvat treburi in oras, ceea ce e chiar mai neplăcut. Toate astea, sa nu uitam, daca supravietuiesc acestei măsele.

No comments: