adelin

de asta imi place aici: oamenii denumesc lucrurile, le structureaza si iti prezinta un univers inteligibil. uneori nu imi place, pentru ca asemenea demers e simplificator in lucruri care nu se preteaza la simplificare cum ar fi iubirea, arta, moartea, dumnezeu. insa in tot restul imi place. asta era o introducere in ceea ce vreau sa spun, si anume ca am aflat fara putinta de indoiala ca ceea ce am trait aici si cred ca mai traiesc inca se numeste soc cultural. la inceput nu il resimti pentru ca esti intr-o faza euforica, in care te minunezi de ce frumos e, ce politicoasa e lumea, ce pur e aerul si ce repede iti faci toate cardurile necesare. apoi iar nu il resimti pentru ca esti prins cu baza piramidei, adica sa iti gasesti casa, sa o mobilezi macar elementar, sa iti gasesti un serviciu. dupa asta mai esti un pic prins cu serviciul care e nou, sa faci fata. insa dupa asta survine socul, pentru ca deja te-ai obisnuit cu politetea, cu tufele de flori la fiecare colt de strada, ai toate cardurile, ai pe ce dormi si ti-au pus si net, stii ce ai de facut ca sa fie ok la serviciu. bine, unii nu isi trag sufletul dupa toate astea, ci isi iau mai multa mobila, cauta alt apartament, se imprumuta pentru scoli, cauta un alt job, cu alte cuvinte se lasa prinsi de viata, daca mai au si copii clar nu se pot linisti. insa eu ma linistesc (poate prea tare haha hmmm) si atunci, atunci, vine momentul meu preferat: cand pot neabatuta sa contemplu.

astfel instalat in viata, te uiti in jur si iar te uiti, si vezi ca oamenii muncesc cu ravna si convingere, ca isi fac mereu planuri si nu se abat de la ele si foarte putine lucruri le stau in cale. isi fixeaza scopuri si le indeplinesc. la masa isi pun servetelul pe picioare, oare de ce? oare le cade mancarea cand o duc la gura? si pana la urma iti pui si tu servetelul pe picioare. nu le place sa bata campii, nici cu talent nici fara. nu sunt agresivi, poate doar pasiv-agresivi, in general sunt educati, nu judeca daca nu cunosc, se informeaza. nu fac lucruri fara rost. orice minut trebuie folosit cu un scop, care sa fie el, la urma urmelor? e o tara buna care nu te impiedica sa faci ce vrei sa faci, sa iti implinesti visul, sa te realizezi, obstacolele, daca exista, sunt depasite cu mai mult sau mai putin efort. esti sudor si vrei sa devii asistent medical? simplu: inveti pentru un examen, iti faci credit, faci scoala, iti iei certificatul si devii asistent medical. sau arhivar sau scenograf sau bucatar. numai sa stii ce vrei si sa te mobilizezi, si de ce nu te-ai mobiliza daca asta vrei?

lucrurile stau bine, nu? nimic din ce am descris, si inca am descris putin, nu e de natura sa intristeze pe cineva. si totusi, si totusi, ce e, ce e, ce e, ce e ca ajungi acasa inapoi si se deschide se redeschide un, efectiv, un organ cu care simti si intelegi tot. te bucuri cand vanzatoarea de la nonstopul de la blocul tau, pentru ca te stie, iti vinde o paine de sub tejghea in ziua de dupa revelion, desi stii ca nu e etic. la masa alaturata de la bar sta un alt emigrant si e asa de beat ca nici nu te recunoaste, iti spune numai 'ai grija de parinti', si nu te superi pentru ca intelegi de ce e asa. la laboratorul dentar asistenta iti spune impertinent ca nu iti face radiografia daca nu iti scoti cerceii, ii spui ca nu i-ai scos in viata ta!, si da din umeri cum ca 'atunci te priveste', si vine doctorul care iti scoate el cerceii cu o imensa delicatete. intalnesti un prieten pe strada si te duce la un chef, e ora 4 dupa-masa si oamenii deja s-au pilit si danseaza si dau sms-uri si nimeni nu intelege de ce dracu iti dau lacrimile. te vezi cu adelin pe strada si iti povesteste cum si-a aruncat televizorul si s-a lasat de fumat si si-a facut abonament la biblioteca judeteana si asa s-a ingrasat si mori de ras si pentru ca e amuzant adelin si pentru ca intelegi, rasul vine din intelegerea tuturor nuantelor posibile. sigur ca te mira incompetenta lucratorului la compania de telefonie mobila care iti spune ca numarul tau nu e bun, sau satisfactia cu care la o librarie iti tranteste un 'nu deschidem pana in 6 ianuarie', sau bautura total gresita pe care ti-o aduce la un bar, sau rigiditatea ingrozitor de stresata a fetelor la cel mai nou club din oras. dar le intelegi si pe astea, stii de ce sunt asa si nu te poti supara, poate nu te poti supara si pentru ca stii ca nu te mai afecteaza direct. dar principalul e ca intelegi.

totusi te intorci, si asta pentru ca stii ca acolo acasa nu mai poti functiona corect, asa cum deja te-ai obisnuit. acasa nu are logica, dar are ceva care e mai presus de logica, insa deocamdata vrei doar logica. te gandesti, obsesiv aproape, cum la un moment dat o sa fii acasa, si va avea si logica sau vei fi tu mai presus de logica.