Cum veneam eu agale de la lucru, urcand delusorul, imi vine in minte un cantec de jale, poate cel mai de jale pe care eu il cunosc din folclorul romanesc:
Şi-aşa-mi vine câteodată, să dau cu cuţitu-n piatră.
Nu cred sa fie cineva care nu il stie, daca si eu il stiu. Insa pana acuma nu m-am gandit deloc la el. Numai aceste doua versuri, daca te apleci putin asupra lor, tradeaza o furie uriasa, si in acelasi timp fara iesire. Cum e sa dai cu cutitu-n piatra? E degeaba: poti sa dai si sa tot dai ca nu se intampla nimic. Poti sa iti dezlantui furia oricat, ca nici macar nu o sa lasi o urma. Revolta fara tel, revolta fara eliberare.
Apoi mi-am adus aminte de continuarea cantecului:
Când s-o-mpărţit norocu, fost-am eu dus la lucru.
Aici deja intram din plin pe taramul fatalismului. Dar un fatalism nu lipsit de umor. Eu, naratorul, nu numai ca nu am fost de fata cand nu stim ce instanta a impartit norocul, dar nu eram pentru ca imi indeplineam datoria. De aici deducem ca pentru autorul popular a merge la lucru este clar contraproductiv, in sensul ca il retine de la o activitate cu sanse mult mai mari de succes, si anume aceea de a sta si a astepta ca pronia cereasca sa isi reverse darurile.
Şi la toţi le-o dat cu caru
Numa mie cu paharu
Nici acela n-o fost plin
Jumatate-o fost venin
Nici acela n-o fost ras
Jumătate-o fost necaz
Sa continui examinarea acestor versuri de o sinceritate zguduitoare. Acum intervine invidia. Ca am fost fraier, mai treaca-mearga, dar se pare ca sunt singurul fraier. Asta e cu adevarat grav. Si ce e si mai grav, e nu doar ca am primit mai putin in comparatie cu ceilalti, insa si ce am primit e compromis. Cu alte cuvinte, ceilalti primesc mult si bun, eu putin si prost. Si asta doar pentru ca s-a intamplat sa fiu la lucru...
Pornind de la aceste consideratii, am ajuns sa ma intreb, naiv si in pur stil 'dat cu cutitu-n piatra', de ce lucrurile se petrec in asa fel incat eu sa nu pot sa stau in tara mea. Brusc mi s-a parut nefiresc si nedrept si anormal ca eu sa nu pot sa traiesc si sa muncesc in tara mea. De ce tara mea nu e buna? De ce? Acum simt ca mi-as putea dedica ani din viata ca sa raspund la intrebarea asta.
Monday, August 27, 2007
Şi-aşa-mi vine câteodată (I)
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
8 comments:
nu uita de
'Nalt ii ceriul si senin
Pe-a mea parte norii vin.
'Nalt ii ceriul si-nstelat
Pe-a mea parte norii bat.
Si-asa-mi vine câte-un gând
Sa plec prin paduri cântând.
doamne, cata...
tara ta e buna. trebuie doar sa ai dragoste si/sau intelepciunea sa privesti din unghiul potrivit. nu ne-am nascut intamplator aici. avem o misiune, fiecare. poate misiunea ta este sa-ti descoperi tara din departare.
da, tara ta e buna!
a_mee> nu stiu inca ce sa cred despre 'intamplator' si 'neintamplator'. in consecinta nu stiu ce sa cred nici despre o posibila misiune a mea sau a oricui, oriunde. e adevarat ca aici imi descopar tara mai accelerat decat o faceam acolo, pentru ca distanta aduce cu sine luciditate. iar luciditatea asta imi spune ca tara mea nu e buna. mai cred si ca in unele aspecte e buna, dar noi habar nu avem. sau avem, dar cumva degeaba.
ceea ce se castiga prin luarea distantei e ca stii mult mai bine ce e de iubit si ce nu e de iubit la tara ta. insa, la urma urmei, ce folos.
Nu ma pot abtzine sa nu dau cu nuca in perete: "n-o fost ras" cred ca se refera la fapul ca paharul nu a fost plin pana la marginea de sus. :P
nu, este vorba de antonimia ras/plans. nici paharul n-o fost ras/jumatate-a fost necaz (= plans, nefericire)
rme: daca o luam morfologic, adjectivul 'ras' determina pronumele demonstrativ 'acela' care la randul lui reia substantivul 'venin'. de unde deducem ca 'ras' se refera la 'veninul' care stim din afirmatia precedenta ca ocupa jumatate din pahar. in consecinta, categoric nu se refera la 'pahar'.
insa pe mine ma macina indoiala privind existanta expresiei 'a da cu nuca in perete'. am cunostinta de expresia 'ca nuca-n perete', cu sensul de 'total nepotrivit', asociata verbelor 'a fi', 'a se potrivi', 'a parea', 'a arata' etc. chiar si 'a da', insa tot in structura 'a da ca nuca-n perete'.
Mie imi pare ca shi al doilea 'acela' tot la pahar se refera. :P
Despre "cu nuca" in loc de "ca nuca": mii de scuze! O sa incerc sa fiu mai atent data viitoare. :-)
Post a Comment