Fluturi, oameni si maci

10 minute de film = 1 ora din viata mea = o oarecare suma de bani. Daca acum 5 ani ma intreba cineva ce stiu sa fac, raspundeam cu convingere "sa lucrez cu oamenii". Acum doar traduc cum lucreaza alti oameni, in general aventurieri ai timpurilor noastre, reporteri curiosi care strabat marile si continentele in cautare de locuri noi si intamplari inedite. Acum pe rol e un haiduc eco al oceanelor care se lupta cu pescarii ilegali in scopul prezervarii speciilor. Intre timp, oamenii trec pe strada, serviciul lor presupune deplasarea din punctul A in punctul B, se saluta cu cunoscuti, schimba replici, se împung, se ironizeaza, se gratuleaza sincer sau ipocrit, tot spectacolul. Un spectacol din care eu nu mai fac parte, acum doar asist la spectacolul altora si-l fac inteligibil pentru cei care se uita la televizor. Acum trebuie sa caut mai adânc firele cu care sunt conectata de ceilalti, sau sa le inventez (dar nu am fost niciodata experta in găsirea de legaturi subtile intre fluturi, oameni si maci). Pentru ca in niciun caz nu trebuie sa pierd firele vizibile sau invizibile, fiindca am vazut ce se poate intampla.